Apa nu se face motorină
|Prin
anii 1990, lucram la Fabrica de Ciment din Turda. Am condus mai multe sectoare
pe-acolo pentru că toți știau că mă pricep și dacă era vreo problemă undeva, mă
trimiteau pe mine acolo.
La un moment dat, nu știu ce tot
făceau la parcul auto, tot făceau acolo inventar și directorul nu avea
încredere că rezultatele sunt corecte. Într-o zi mă cheamă directorul în birou
și-mi zice că vrea să mă numească pe mine, pe contabilă și încă pe nu știu care
în comisia de inventariere, că vroia să vadă cum stă fabrica la consumul de
motorină. Mi-a zis că are încredere în mine și să fac așa cum știu eu că
trebuie să fac. Sigur că am acceptat, nu m-am speriat de așa ceva.
Peste o zi sau două, ne-am
adunat, membrii comisiei de inventariere și ne-am apucat de lucru. Ne-am dus la
rezervoare, am măsurat, tot, știi, cu joja,
am calculat… Ieșea perfect. Măăă, mi-am zis că ceva nu-i în regulă acolo
pentru că știam (și toată lumea știa) că se fură motorină la greu. Dar mă tot
întrebam: „Cum să fac să găsesc șmecheria lor?” Ei, într-o zi, am vorbit cu un
verișor de-al meu care lucra la Petrom sau cum se numea pe-atunci firma asta și
l-am rugat să se intereseze, cum se procedează acolo când controlează stocurile
de motorină. El mi-a adus o soluție și mi-a zis: „Uite, cu asta dai pe joja cu
care măsori motorina din rezervor, iar dacă în rezervor este și apă, pe jojă o
să se vadă nivelul până la care este apă și nivelul până la care este motorină.
Gata, am adunat comisia în ziua următoare și am zis „Mergem să măsurăm din nou
motorina!” Contabila sau nu știu care a
zis „Dar nu am măsurat-o o dată și a ieșit bine? Ce să mai măsurăm?” „Ba da, am
zis, am măsurat și a ieșit bine, dar nu a ieșit rezultatul adevărat”.
Așadar, ne-am apucat din nou de
măsurat și de calculat. Ce să vezi? Când scoteam joja, îmi arăta că în
rezervorul ăsta un sfert din motorină era de fapt apă, în rezervorul celălalt
apa era și mai multă… Când am calculat, era o lipsă de 90.000 de litri de motorină!
Și până atunci toate inventarele arătau că era perfect. Sigur, au sărit la mine
cei care lucrau la depozitul ăla și s-au apucat să strige „Ce faci mă, nu-i
corect, ceilalți au măsurat și a ieșit perfect, tu vii cu șmecherii!” Le-am zis
„Stați cuminți, uitați-vă, așa am procedat, așa se măsoară, eu îmi fac corect
treaba.”
Ce să facem, ne-am dus la
director, i-am arătat cifrele și ăla s-a luat cu mâinile de cap. „Cum mă, ești
sigur că așa mult lipsește” m-a întrebat. Nu-i venea să creadă că făcuseră până
atunci inventarul fix degeaba. I-am explicat cum am procedat, a înțeles că nu
am putut greși, că am fost corect și am mers mai departe. Nu știu cum au
rezolvat cu paguba asta, au găsit ei cum să o acopere… Asta era cu fabricile
astea, dacă nu erai atent, se cam fura.|
Anonim
Comentarii
Trimiteți un comentariu